NEBUNA DIN CHAILLOT este o piesă suculentă din care nu lipsesc nici acţiunea, nici poezia, nici hazul, nici mesajul social generos. Paradoxal, înţelepciunea s-a refugiat în mintea unor bătrâne maniace, considerate în cartier nebune, şi ele îşi iau răspunderea unui act suprem de dreptate împotriva escrocheriei sociale a unor afacerişti şi exploatatori. Nebunele ştiu că dragostea, armonia trebuie să triumfe, deşi este clar că realitatea nu le oferă pilde prea încurajatoare. Parisul este aşezat pe o pungă de petrol. Cel puţin, asta este convingerea Prospectorului, care dezlănţuie o serie de planuri nebuneşti de distrugere a oraşului, în numele banilor pe care forările i-ar putea aduce. Scrisă de Jean Giraudoux în timpul celui de al Doilea Război Mondial, piesa a fost pusă pentru prima dată în scenă la Théâtre de l'Athénée, din Paris, în 1945, rejucată apoi nu numai în Franţa, de numărate ori, montată ca musical în 1969, ecranizată, un mai târziu în regia lui Bryn Forbes, cu Katharine Hepburn şi Richard Chamberlain, transformată în balet (pe muzica lui Rodion Şcedrin)... Actuală şi astăzi prin elementele ei ecologice, economice, comedia lui Giraudoux este o piesă despre dragostea de oameni, despre forţa de a învinge răul prin dragostea faţă de oameni, de animale, de plante. Savoarea ei constă, dincolo de replicile amuzante, în aparenta inversare de roluri. "Nebunia" excentricei contese Aurélie se dovedeşte înţeleaptă şi salvatoare. Intriga simplă este marcată de preocupările epocii, ce se dovedesc însă în bună parte identice cu cele ale epocii noastre, dacă ar fi să cităm numai una dintre replici: "Ce face petrolul? Mizerie, Război. Urâţenie. O lume mizerabilă". Conflictul între corporaţiile pariziene imediat postbelice şi Parisul obişnuit, al oamenilor de zi cu zi, poate seduce un regizor prin paralela cu lumea contemporană.

"Nebuna din Chaillot" este o poveste despre bine şi rău, despre valorile umanităţii şi ambiguităţile aprecierilor sociale, despre eternul conflict bani-simplitate. Sunt ingredientele care îi asigură perenitatea. Răul învins de bine este tema tuturor basmelor lumii. Giraudoux îi conferă însă un substrat politic şi social prin chiar motto-ul piesei: "O poveste despre triumful binelui asupra răului. Evident, fantezie!" şi o componentă net franţuzească prin încarnarea forţei binelui într-o femeie, fie ea şi nebuna din Chaillot.